Evoluția Tehnologiei BIM în Arhitectura Modernă
Implementarea treptată în sectorul arhitectural
Introducerea tehnologiei BIM în arhitectură nu a fost un proces brusc, ci s-a conturat din nevoia tot mai evidentă de organizare digitală a proiectelor. La început, mulți arhitecți și ingineri foloseau doar modele 3D izolate, fără coordonare între diferite specializări. Cu timpul, s-a trecut de la simple planuri digitale la o metodă de lucru axată pe colaborare și pe modele ce conțin date detaliate pentru fiecare element. Această evoluție a adus un plus de transparență și responsabilitate, pentru că modificările nu mai trec neobservate și tot istoricul proiectului rămâne la un click distanță.
Adoptarea BIM la nivel internațional și tendințele din România
În mai multe țări europene, folosirea BIM a devenit cerință standard pentru proiectele publice, iar presiunea din partea investitorilor mari a accelerat schimbarea și în România. În realitate, multe birouri locale au început să introducă BIM tocmai pentru a răspunde cerințelor străine, deși legislația română încă nu impune această tehnologie pe scară largă. Adaptarea nu s-a produs peste noapte, dar tot mai mulți arhitecți descoperă beneficiile acestei metode odată ce lucrează cu parteneri internaționali și realizează că BIM înseamnă colaborare, economie de timp și reducerea riscurilor.
Impactul digitalizării asupra procesului de proiectare
Digitizarea sectorului de proiectare a adus schimbări de substanță: acum, toate specializările implicate în construcții pot lucra simultan în același model, urmărind fiecare modificare în timp real. Acest lucru reduce mult șansele apariției de erori sau suprapuneri costisitoare. Nu e doar despre tehnologie, ci și despre o nouă mentalitate: fiecare modificare sau actualizare devine parte a unui proces transparent, unde datele contează la fel de mult ca desenul. Digitalizarea, odată adoptată, nu lasă prea mult spațiu pentru improvizație și aduce un plus de ordine în haosul natural al oricărui proiect complex.
Principiile Fundamentale ale Tehnologiei BIM în Proiectare
Integrarea modelelor 3D informaționale
Dacă te uiți la modul în care s-au făcut proiectele de construcții acum 15 ani, ai vedea că schimbul de informații era greu și riscurile de eroare ridicate. Astăzi, folosind BIM, totul începe de la un model 3D cu informații detaliate despre fiecare element. Acest model digital nu e doar o reprezentare grafică, ci și o bază de date legată de toate componentele unei clădiri. Fiecare modificare se reflectă imediat și ajunge la toți cei implicați, eliminând nevoia de planuri paralele sau revizii care să se piardă pe drum. În felul acesta, structura, instalațiile și designul pot fi coordonate într-un singur loc, iar deciziile se iau mai repede, cu mai puține bâlbe.
Gestionarea datelor și a fluxului de lucru
Când lucrezi pe un proiect BIM, ai de-a face cu o cantitate uriașă de date care trebuie administrate inteligent. Urmărirea evoluției fiecărui obiect, a materialelor și a metodelor de construcție devine mult mai clară, iar orice modificare făcută se propagă automat peste tot. Centralizarea acestor informații într-un model unic înseamnă că riscul de pierdere a detaliilor sau de apariție a inconsecvențelor scade mult. Pe lângă partea tehnică, BIM dă o nouă ordine muncii de zi cu zi – fiecare etapă și fiecare rol sunt bine definite, iar verificările interne sau externe se pot face mult mai ușor și mai transparent.
Rolul colaborării interdisciplinare
Ce iese în evidență la BIM, mai ales când ai pe același șantier arhitecți, ingineri structurali și specialiști în instalații, este că toată lumea lucrează pe aceleași date, în același timp. Asta reduce drastic șansele de suprapuneri greșite sau de omisiuni costisitoare. O comunicare rapidă și fără pauze între discipline înseamnă nu doar mai puține întârzieri, dar și rezultate mai sigure pentru client. Încet-încet, metoda asta schimbă modul în care echipele colaborează, fiindcă fiecare își vede instant aportul și poate reacționa pe loc la orice modificare de proiect.
Avantajele Utilizării Tehnologiei BIM pentru Arhitecți
Reducerea timpului de proiectare și execuție
BIM schimbă felul în care arhitecții gândesc planificarea și execuția proiectelor. Când folosești un model inteligent, orice modificare făcută devine vizibilă pentru toți cei implicați și actualizează detaliile automat, fără a relua de la zero documentele. Asta scurtează perioada necesară pentru desenarea planșelor sau revizuirea detaliilor. Din experiență, am văzut că automatizarea proceselor cu BIM poate aduce tăieri de 30% – 50% din timpul clasic alocat pentru proiectare. Practic, ceea ce ieri lua săptămâni de corecturi, azi se rezolvă în doar câteva zile. Un exemplu de eficiență este modul în care structura metalică rămâne vizibilă în proiecte, iar legăturile și îmbinările se pot ajusta rapid — așa cum se prezintă și în proiecte cu detalii expuse.
Creșterea calității proiectelor arhitecturale
Modelele 3D BIM nu doar că oferă o imagine completă a fiecărui detaliu, dar ajută și la prevenirea greșelilor care apar frecvent în desenele realizate manual sau în sisteme CAD convenționale. Atunci când totul este într-un model unic, riscul unor neconcordanțe scade drastic și fiecare element are atașate informații detaliate — de la materiale, la caracteristici tehnice. Acest lucru duce direct la proiecte mai clare, cu mai puține neînțelegeri pentru constructori și clienți. De asemenea, integrarea cerințelor practice, ca de exemplu evaluarea ușilor atât din punct de vedere estetic, cât și tehnic, este mult mai simplă.
Optimizarea comunicării între echipe
Unul dintre cele mai mari beneficii BIM este felul în care conectează toți specialiștii printr-un spațiu virtual comun. Arhitecții, inginerii, proiectanții de instalații sau structuri pot lucra simultan și pot vedea în timp real ce schimbări face fiecare. Discuțiile despre corecții sau detalii suplimentare nu mai rămân blocate în e-mail-uri sau ședințe fără sfârșit, pentru că totul devine parte din același model informațional. Fiecare participant poate consulta istoricul modificărilor, iar colaborarea devine mult mai rapidă, fără a pierde timpul cu erori repetate sau actualizări manuale.
Coordonarea Specializărilor Prin Tehnologia BIM
Într-un proiect obișnuit, fiecare echipă lucrează adesea independent și apar tot felul de neînțelegeri legate de ce s-a schimbat și cine a decis asta. Cu BIM, însă, toate specializările lucrează în același mediu digital, așa că modificările devin vizibile pentru toți aproape instantaneu. Asta ajută enorm atunci când trebuie să ajustezi o structură, iar instalatorii, electricienii și proiectanții văd imediat care sunt noile cerințe. Folosirea aceluiași model digital taie din discuțiile inutile și oferă fiecărui specialist contextul tehnic clar, eliminând multe încurcături care apar altfel.
Diminuarea erorilor de proiectare
De obicei, când mai multe echipe lucrează în paralel pe planșe separate, erorile apar din cauza suprapunerilor sau neobservării unei modificări. Modelul BIM reduce mult aceste greșeli, deoarece orice schimbare devine parte din model imediat ce este făcută. Vizibilitatea ridicată a modelului previne conflictele dintre instalații și rezolvă din timp inconsecvențele. Chiar și cele mai mici modificări pot fi urmărite de oricine, îmbunătățind calitatea proiectului.
Corelarea automată a modificărilor asupra proiectului
Un alt avantaj al BIM este funcția de sincronizare automată a modificărilor. Nu mai există riscul ca instalația să nu se potrivească cu structura, pentru că orice ajustare este propagată întregii echipe direct prin platforma BIM. Actualizările sunt urmărite în timp real, iar sistemul anunță dacă ceva nu se mai potrivește sau apar suprapuneri între elemente. Astfel, timpul pierdut pentru reperarea erorilor scade discret, iar procesul devine mult mai previzibil și eficient.
Automatizarea și Optimizarea Proceselor în Arhitectură
Procesul de generare a documentației și desenelor pentru proiecte arhitecturale a trecut prin schimbări mari, odată cu introducerea BIM. Informațiile din modelul 3D pot fi folosite pentru a crea automat planuri, secțiuni și detalii, fără a repeta aceeași muncă încă o dată. Acest lucru face ca arhitecții să se poată axa pe ideile de design, pentru că manevrarea desenelor devine mult mai rapidă. Riscul de erori în documentație scade, pentru că orice ajustare în modelul principal este reflectată instant în tot ansamblul de fișiere generate. Dincolo de viteză, se câștigă și precizie, iar schimbările se pot urmări ușor chiar și de către cei mai puțin experimentați.
Utilizarea BIM în verificarea și validarea proiectelor
BIM aduce o metodă nouă de a verifica dacă proiectul respectă cerințele stabilite la început. Toate datele importante sunt integrate în model, așa că validarea devine accesibilă pentru orice membru al echipei, nu doar pentru specialiștii cu ani de experiență. Prin simulări și analize automate, se pot depista rapid neconcordanțe sau lipsuri, lucruri care altădată ieșeau la iveală abia după începerea construcției. În plus, fluxurile de lucru digitalizate permit transmiterea completă a informațiilor între proiectare și execuție, fără a pierde detalii.
Simulări pentru prevenirea neconformităților
Capacitatea BIM de a rula simulări ajută mult la identificarea problemelor înainte ca acestea să devină costisitoare pe șantier. Se pot anticipa dificultăți de montaj sau conflicte între diferite sisteme, direct în modelul digital al clădirii. Dacă ceva nu se potrivește sau nu respectă normele, arhitectul primește o notificare și poate corecta din timp. Această abordare transformă prevenirea erorilor într-un pas natural al proiectării și ajută la respectarea termenelor. În prezent, multe birouri nu-și mai imaginează derularea unui proiect complex fără simulări BIM, deoarece acestea reduc stresul și risipa de resurse.
Siguranța și Sustenabilitatea Clădirilor Prin BIM
În arhitectura contemporană, folosirea tehnologiei BIM schimbă complet modul în care se abordează siguranța și caracterul sustenabil al unei clădiri. Odată cu această tehnologie, proiectanții au la îndemână date esențiale pentru gestionarea riscurilor, monitorizarea performanței energetice și respectarea cerințelor de sustenabilitate pe toată durata ciclului de viață al clădirii.
Analiza riscurilor și prevenirea accidentelor
Prin modelele 3D BIM, identificarea riscurilor devine mult mai eficientă. Fiecare element constructiv este analizat digital, ceea ce duce la anticiparea zonelor vulnerabile încă din faza de proiectare. Echipa are acces la informații clare despre posibilele pericole, intervenind rapid pentru evitarea accidentelor pe șantier sau în exploatare. În plus, corectarea erorilor este documentată în timp real, reducându-se astfel șansele ca o problemă să fie trecută cu vederea.
Integrarea cerințelor de sustenabilitate în proiectare
Cu ajutorul BIM, arhitecții urmăresc sarcini precum consumul de resurse, alegerea materialelor și optimizarea instalațiilor. Nu mai este necesar un efort separat, pentru că toate aceste date sunt integrate în același model. Sistemul permite compararea ușoară a variantelor de design, în special atunci când tema de proiectare impune standarde ridicate pentru mediu. Astfel, fiecare decizie privind eficiența energetică sau impactul asupra mediului este fundamentată pe date precise și verificabile.
Monitorizarea performanței pe ciclul de viață al clădirii
În trecut, evaluarea reală a performanțelor clădirii începea abia după finalizarea construcției. Modelul BIM schimbă această paradigmă, oferind instrumente de monitorizare încă din faza de proiectare. Toate reviziile sau întreținerile sunt planificate pe baza informațiilor deja cuprinse în model. Pe termen lung, beneficiarii pot urmări ușor toate schimbările, asigurându-se că imobilul răspunde normelor de siguranță și eficiență, fără surprize sau costuri neprevăzute.
Standardizarea și Reglementările BIM în România
Apariția standardelor și ghidurilor BIM europene
În ultimii ani, discuția despre reguli clare pentru folosirea BIM nu mai este doar opțională în România. Europa a început să lucreze la standarde pentru procesul de digitalizare a construcțiilor, oferind astfel baze solide pentru colaborarea dintre arhitecți, ingineri și dezvoltatori. Aceste standarde europene, precum seria EN ISO 19650, sunt puncte de referință, iar firmele care se doresc competitive ajung să le urmărească atent chiar înainte să fie obligatorii național. Chiar dacă România nu a adoptat încă obligativitatea BIM la nivel legislativ, curentul european e clar și influența modelelor de lucru din Vest este tot mai vizibilă și la noi.
Cererea investitorilor pentru implementare BIM
Realitatea de zi cu zi arată că marii investitori, mai ales cei străini sau implicați în proiecte ample, cer folosirea BIM încă de la faza de concept. Practic, eficiența și controlul pe care le aduce acest mod de lucru fac BIM aproape inevitabil pentru proiectele noi cu bugete ridicate. Dincolo de impunerea vreunui guvern sau a unor norme, presiunea vine direct din partea celor care finanțează construcțiile. Pentru arhitecți, asta înseamnă că trebuie să fie pregătiți oricând cu soluții bazate pe BIM dacă vor să se mențină în piață.
Inițiative guvernamentale și nivelul de adoptare național
Sunt câteva inițiative de la autoritățile locale și centrale pentru promovarea BIM, cu accent pe infrastructură. De exemplu, ministere precum cel al transporturilor au început să includă BIM în proiecte pilot sau în specificațiile de achiziție publică. Însă, la modul real, adoptarea la nivelul întregii industrii este încă lentă și variază mult între regiuni sau sectoare. Unii pași există, dar ritmul e dictat mai degrabă de nevoile pieței și de cerințele investitorilor decât de legi stricte. Încet-încet, tot mai multe companii testează BIM și investesc în formare, pentru că viitorul pare deja scris, chiar dacă nu încă oficializat prin reglementări ferme.
Tehnologia BIM Ca Suport Pentru Digital Twin și Facility Management
Migrarea datelor din BIM în facility management
Integrarea BIM în gestionarea clădirilor schimbă modul în care administratorii își controlează proprietatea. Odată terminat proiectul, datele din modelul 3D, inclusiv informațiile tehnice despre instalații sau echipamente, pot fi transferate direct în sisteme de facility management. Asta înseamnă că întreținerea nu mai începe cu hârtii și documente haotice, ci cu o bază de date digitală, actualizată în timp real. Administratorii pot vedea clar unde se află orice element, de la un robinet la sisteme de ventilație, și cum să intervină rapid în caz de nevoie. Pentru mulți, trecerea la această digitalizare a întreținerii a redus mult confuzia și timpul pierdut.
Monitorizarea post-construcție și mentenanța digitală
După terminarea lucrărilor, modelul BIM devine practic o oglindă digitală (Digital Twin) a clădirii. Asta oferă administratorilor o imagine clară asupra stării fiecărui element. Anomaliile pot fi observate mult mai repede, fie că e vorba de o defecțiune la echipamente sau de consumuri energetice neobișnuite. Cu acest tip de monitorizare, nu mai este nevoie de inspecții manuale atât de dese. Totul se poate urmări pe ecran, iar intervențiile devin nu doar mai rapide, ci și mai documentate. Proprietarii nu mai trebuie să-și amintească date tehnice sau să caute printre dosare – totul este acolo, în modelul digital, pregătit pentru orice control.
Beneficiile pe termen lung pentru beneficiari
La final, adevărații câștigători din utilizarea BIM pentru Digital Twin și facility management sunt beneficiarii clădirii. Ei au parte de costuri mult mai ținute în frâu, transparență totală și posiblitatea de a planifica mai bine intervențiile sau reparațiile. O clădire care ‘vorbește’ administratorului său, cu informații actuale, înseamnă și un spațiu mai sigur și mai ușor de folosit pentru toți cei implicați. De fapt, pe termen lung, implementarea acestor tehnologii aduce predictibilitate și un nivel ridicat de control asupra oricărui tip de imobil.
Provocări în Implementarea Tehnologiei BIM în Arhitectură
Costuri inițiale de hardware și software
Integrarea BIM într-un birou de arhitectură aduce la început o presiune financiară serioasă. Fără investiții în calculatoare puternice și licențe dedicate, lucrul cu modele digitale detaliate este aproape imposibil. Cheltuielile nu se opresc la achiziția software-ului, ci apar și pentru upgrade-uri și întreținere. Mulți arhitecți se întreabă dacă aceste costuri se justifică pe termen scurt sau dacă nu cumva beneficiile reale vin abia după câțiva ani de practică intensă. În comparație cu alte domenii tehnice, ritmul de adaptare la tehnologia BIM rămâne destul de lent exact din această cauză.
Curba de învățare și necesitatea formării profesionale
Adoptarea BIM nu este deloc la fel de simplă ca trecerea de la planșetă la CAD. Arhitecții și inginerii trebuie să deprindă noi seturi de competențe și să învețe să colaboreze într-un mod total diferit. Trainingul continuu și actualizarea cunoștințelor nu pot fi ocolite, iar lipsa personalului experimentat încetinește implementarea. Practic, fiecare echipă trebuie să își adapteze fluxurile după propriile nevoi, ceea ce uneori se dovedește frustrant, mai ales când resursele de timp și de bani sunt limitate. Pentru ca adoptarea BIM să aibă efectul dorit, pregătirea oamenilor contează la fel de mult precum achiziția tehnologiei propriu-zise. Uneori, poate fi utilă și o perspectivă dinspre arhitectura sustenabilă și integrarea BIM în sustenabilitate, mai ales când vine vorba de formarea continuă (integrarea responsabilității față de mediu).
Rezistența la schimbare în firmele de proiectare
Schimbarea obiceiurilor de lucru vine rareori ușor. Majoritatea firmelor de arhitectură au deja rutine bine stabilite și o anumită rutină în utilizarea programelor clasice. Când apare BIM, multe echipe devin sceptice: vor să vadă funcționalitatea, să înțeleagă de ce e nevoie de altceva, mai ales că transformarea presupune o perioadă în care productivitatea poate scădea. Experiențele anterioare cu schimbări tehnologice se reflectă inevitabil în reacțiile față de BIM, iar discuțiile interne despre riscurile și avantajele noii metode sunt nelipsite. Totuși, procesul de digitalizare devine tot mai important, iar presiunea din partea investitorilor și a reglementărilor forțează o adaptare accelerată chiar și acolo unde rezistența internă este puternică.
Viitorul Tehnologiei BIM: Inteligență Artificială și Automatizare Avansată
Introducerea AI în procesele BIM
În ultimii ani se simte o schimbare puternică în felul în care se folosește tehnologia BIM în arhitectură, iar inteligența artificială (AI) își face loc tot mai mult printre procesele uzuale. AI poate analiza rapid variantele unui model 3D și poate sugera soluții la care un proiectant nu s-ar fi gândit imediat. Acest gen de automatizare nu înseamnă doar eficiență mărită, ci și o proiectare mai atentă la detalii sau la cerințele din ce în ce mai complexe. De exemplu, algoritmii pot simula cum ar rezista o clădire la un cutremur sau pot propune automat variante pentru optimizarea consumului energetic în fazele de design.
Perspective pentru automatizarea designului architectural
Automatizarea merge mai departe de generarea materialelor obișnuite. Tot mai mulți dezvoltatori de software pun accent pe opțiuni care să ajute arhitecții să accelereze pașii tehnici și, în același timp, să nu piardă partea creativă a meseriei. Folosind BIM împreună cu inteligența artificială, rezultatul poate fi un model care se adaptează la schimbări sau la nevoile beneficiarului aproape instant. Practic, ce obișnuia să însemne ore sau zile de lucru, acum poate fi rezolvat într-o fracțiune de timp, cu modele 3D care oferă documentație actualizată pe loc și analize predicative pentru performanța clădirii, inclusiv pentru eficiența energetică.
Rolul datelor în inovația viitoare
Datele generate de modelele BIM devin din ce în ce mai importante nu doar pentru faza de proiectare, dar și pentru exploatarea pe termen lung a clădirilor. Cu cât o echipă colectează și analizează mai multe date, cu atât BIM-ul poate lua decizii mai bune sau poate automatiza mai multe procese. În următorii ani, ne putem aștepta ca aceste baze de date să fie fundamentul pentru dezvoltarea unor modele care, integrate cu AI, vor anticipa necesitățile de întreținere, vor alerta automat despre probleme și vor susține o proiectare sustenabilă de la zero.
Este clar că tehnologia BIM nu se oprește la modelarea digitală simplă, ci se îndreaptă către un viitor axat pe automatizări inteligente și pe analiza datelor, transformând tot modul în care înțelegem și gestionăm proiectele de arhitectură.
Studiu de Caz: Integrarea Tehnologiei BIM în Proiecte Complexe
Exemple de proiecte din România cu BIM
În ultimii ani, în România s-au finalizat câteva proiecte mari unde tehnologia BIM a avut un rol semnificativ. Gândiți-vă la terminalul de cereale din Constanța sau la noul pavilion administrativ construit în curtea Institutului Cantacuzino. Pentru aceste proiecte, întreaga echipă—de la arhitecți la ingineri—s-a folosit de același model digital. Fiecare schimbare apărută pe parcurs era văzută în timp real de toți cei implicați, și a contat enorm în evitarea bâlbâielilor pe șantier. Beneficiarul a avut și el acces la model, putând să urmărească evoluția lucrărilor și să valideze detalii direct în desen, nu doar din documente tipărite.
Rezultate măsurabile ale folosirii BIM în execuție
Trecerea de la metode clasice la lucrul în BIM a adus reduceri notabile de timp și costuri pentru beneficiari și proiectanți. De exemplu, la proiectul administrativ Cantacuzino, timpul de proiectare a scăzut la jumătate față de așteptări, iar verificările de șantier s-au redus cu aproape o treime. S-au putut urmări direct neconformitățile și corectările, fiind ușor pentru toată lumea să vadă cine a făcut o modificare sau o notă. Acest lucru a dus la mai puțină birocrație și la un proces de comunicare mai rapid. Dincolo de cifre, toate echipele au observat o liniște mai mare la nivelul proiectului—nu mai există discuții inutile despre cine ce detaliu a omis sau cine a aprobat o soluție, pentru că totul era înregistrat direct în modelul digital.
Lecții învățate din implementarea pe scară largă
Odată implementat, BIM te forțează să lucrezi ordonat și să documentezi totul ca la carte. La început, poate părea complicat iar unii s-au împotrivit pentru că formarea tehnică durează puțin. Dar în timp, chiar și cei sceptici au văzut beneficiile: schimbările nu se mai pierd, materialele se pot calcula mai precis, iar comunicarea cu investitorii e mult mai clară. Proiectele mari au demonstrat că BIM nu este doar despre tehnologie, ci și despre transparență și o colaborare mai bună între toți cei implicați. Dacă vrei să rezumi cum a schimbat BIM construcțiile la noi, ar trebui să spui simplu că a făcut totul mai clar, mai rapid și mai puțin riscant.
Întrebări frecvente despre tehnologia BIM în arhitectură
Ce înseamnă BIM și de ce este important în arhitectură?
BIM vine de la Building Information Modeling și înseamnă crearea unui model digital 3D al unei clădiri. Acest model conține toate informațiile necesare pentru proiectare, construcție și întreținere. Este important pentru că ajută la organizare, reduce greșelile și face munca mai rapidă.
Cum ajută BIM la reducerea greșelilor în proiecte?
Folosind BIM, toate modificările făcute într-o parte a proiectului se actualizează automat peste tot. Astfel, toți specialiștii văd aceleași date, iar riscul de a apărea greșeli scade foarte mult.
Este greu să înveți să folosești tehnologia BIM?
La început poate părea complicat, dar cu puțin exercițiu și ajutor de la colegi sau cursuri, devine mai ușor. Mulți profesioniști spun că după ce se obișnuiesc, nu ar mai vrea să lucreze altfel.
BIM este folosit doar de arhitecți?
Nu. BIM este util pentru arhitecți, ingineri, constructori, manageri de proiect și chiar pentru cei care întrețin clădirile. Toți pot lucra împreună pe același model digital.
Ce avantaje are BIM față de metodele clasice de proiectare?
Cu BIM, proiectul se face mai repede, calitatea este mai bună, iar comunicarea între echipe este mai clară. De asemenea, se pot vedea mai ușor problemele înainte să apară pe șantier, ceea ce înseamnă mai puține întârzieri și costuri mai mici.
Este BIM obligatoriu în România?
În România, BIM nu este obligatoriu pentru toate proiectele, dar devine tot mai cerut la proiectele mari, mai ales de investitori sau pentru lucrările publice. În alte țări europene, folosirea BIM este deja obligatorie pentru anumite tipuri de proiecte.
Poate BIM să ajute la construirea unor clădiri mai sigure și mai prietenoase cu mediul?
Da. Prin BIM se pot face simulări și analize pentru a verifica siguranța clădirii și consumul de energie. Astfel, clădirile pot fi proiectate să fie mai sigure și să folosească resursele mai eficient.
Ce costuri implică implementarea BIM într-o firmă de proiectare?
La început, este nevoie de investiții în calculatoare performante și programe speciale. De asemenea, angajații trebuie să învețe să folosească BIM. Pe termen lung, însă, aceste costuri se recuperează prin economii de timp, bani și prin calitatea mai bună a proiectelor.
